Lysistrata, dragostea mea
24 octombrie | 18:30 – Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” (Izvor)
„Teatrul e un fel de agora antică unde, chiar și atunci când râdem copios sau ne distrăm la un spectacol comic putem reflecta împreună la teme grave.” ( Matei Vișniec)
De: Matei Vișniec
Distribuția:
Corifeul: Horia Veriveș
Lysistrata, Glykeria: Diana Roman
Calonice, Melina: Andrea Boboc
Myrrhine, Eleni: Mălina Lazăr
Lampito, Angeliki: Ada Lupu
Soţul Lysistratei: Ionuț Cornilă
Soțul lui Calonice: Cosmin Maxim
Soțul lui Myrrhine: Dumitru Năstrușnicu
Soțul lui Lampito: Răzvan Conțu
Mesagerul, Marc Vondervil: Constantin Pușcașu
Jurnalista: Livia Iorga
Lysistrata bătrână, Emilia Ferventès: Pușa Darie
Corul femeilor: Ioana Aciobăniței, Mara Bărbărie, Diana Furnică, Ana-Maria Țidulă, Alexandra Budău
Corul bărbaților: Andrei Sava, Dumitru Georgescu, Radu Homiceanu, Răzvan Bujor, Sebastian Pricop
Apariții în momentele video: Marian Stavarachi, Emil Coșeru, Oana Sandu, Diana Vieru, Fabian Toderică, Haruna Condurache, Anastasia Toderișen, Marian Chiculiță, Doru Aftanasiu
Regia: Zalán Zakariás
Scenografia: Andra Bădulescu Vișniec
Coregrafia: Alice Veliche
Muzica originală: Hunor-Lehel Boca
Pregătirea muzicală: Diana Roman
Video design: Andrei Cozlac
Filmări: Andrei Botnaru
Cameraman: Constantin Dimitriu
Producător: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași
Durata: 1h 50min (fără pauză)
Vârsta recomandată: 16+
Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză
În Lysistrata, dragostea mea, Matei Vișniec inițiază un schimb de idei, nu lipsit de tonalități polemice, cu Aristofan. Dramaturgul preia personajul central și tema acestuia (pledoaria împotriva războiului și „greva sexuală” a femeii) investigând consecințele unui scenariu utopic, dar tentant. Comicul de bună calitate se întrepătrunde cu reflecții grave asupra unor întrebări precum: Ce sens are războiul? Este pacea o garanție a fericirii sau doar etapă de tranzit către un alt conflict? Există o evoluție reală față de oamenii de acum 2500 de ani sau, în esența ei, omenirea a rămas la fel? (argumentul curatorilor FNT)
Foto: George Popovici