Ana de hârtie

„Ana e o adolescentă inadaptată, de 16 ani, dintr-o familie destrămată, şi se luptă de ceva vreme cu kilogramele. La o petrecere cu colegii de liceu, i se pune ceva în băutură şi se trezeşte a doua zi, într-o cameră străină, fără să-şi poată aminti nimic din noaptea precedentă. În urma şocului emoţional, toate complexele legate de corpul ei se transformă într-o formă galopantă de anorexie. Când îşi descoperă pasiunea pentru desen, un fel de exorcizare a fixaţiei pentru corpuri scheletice şi mâncare, Ana înțelege că însăși viața ei e o foaie albă de hârtie. Oare va învăța cum să se rescrie pe sine? Să devină o Ană nouă, fără silă și fără durere? De ce am scris acest text? Toată viața am ținut cură de slăbire. Primul lucru pe care îl învață o fetiță este că valoarea unei femei e asociată cu înfățișarea ei. Ne-am obișnuit ca discuțiile despre femeile care au realizări importante în știință, cultură sau artă să înceapă cu dezbaterea gradului lor de atractivitate, în timp ce un bărbat e judecat mereu după caracter și fapte. Am vrut, prin acest text, să explorez lupta zilnică a identității cu imaginea. Echilibrul fragil dintre căutarea/acceptarea de sine și acceptarea de către ceilalți.”