„Un spectacol fără o acțiune dramatică «normală». În care este vorba despre o repetiție care se tot reia, nefinalizându-se în ceva concret, adică într-o reprezentație. Un spectacol despre munca fascinantă și chinuitoare a celor care creează Teatru. O muncă intensă, ardentă, în care noaptea devine zi și ziua noapte, o muncă în care realitatea imediată devine ficțiune, iar ficțiunea ține loc de adevăr al vieții... Comică și uneori tragică, repetiția este o tentativă de a vorbi despre oameni, despre metehnele lor și, mai ales, despre nevoia lor de a râde cu rost... Spectacolul nostru este despre un vis al lui Molière. În care se râde și se plânge. În care se caută adevăruri și se găsesc iluzii...Despre Teatru și despre rostul Lui în lumea de acum, de aici, de astăzi. Mulțumesc actorilor, echipei tehnice și celor de la ateliere pentru devoțiunea implicării în această utopie, încă vie, a Improvizației de la Versailles. Lucrând la acest spectacol, este posibil să găsiți acea clipă de lumină care, de sute de ani, stă ascunsă în magia unică a Teatrului.”