Antologia dispariției

după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu

Regia: Radu Afrim

Sala Teatru Cub

Durată: 3 ore 30 min. (cu pauză)
Data premierei: 9.11.2023

Creatori

Scenariu, regie, univers sonor, filmări: Radu Afrim Scenografie: Cosmin Florea Coregrafie: Alice Veliche Pregătire și aranjament muzical: Diana Roman Asistent de regie: Anamaria Rusu Video-proiecție, filmări, mapping: Mihai Nistor Light-design: Cristian Niculescu Fotografii din repetiții: Paul Adrian Chiș

Distribuția

Actor

Ada Lupu

Actor

Puşa Darie

Actor

Ionuţ Cornilă

Actor

Livia Iorga

Actor

Diana Roman

Actor

Mălina Lazăr

Atenționare! Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Premii Awards

Premii UNITER: Cel mai bun spectacol Cea mai bună actriță în rol secundar Mălina Lazăr pentru rolurile Copil, Fetiță, Ileana, Sabina, Daisy Johnson, Nina copil Cel mai bun video design Mihai Nistor pentru video-proiecţiile, filmările și mappingul din din spectacol

Informații suplimentare

Ștefania Mihalache (n. 1978, Braşov) debutează în volumul colectiv „Junii 03. Antologia tinerilor prozatori brasoveni”, editat de revista Interval în 2003. În 2004 îi apare romanul „Est falia” (Paralela 45). În 2010 a publicat romanul „Poemele secretarei” (Cartea Românească), nominalizat la premiul „Tânărul prozator al anului” (Gala tinerilor scriitori, 2011). În 2012 a obținut titlul de Doctor în Filologie la Facultatea de Litere din Bucureşti. A debutat în poezie cu volumul „Sisteme de fixare și prindere” (Editura Nemira, 2016), nominalizat la Premiile Radio România Cultural, urmat, în 2021 de volumul „Cronica Akasha”, nominalizat la Premiile Radio România Cultural și Premiile Observator Cultural. Volumul a fost distins cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură acordat de Fundația Alexandrion. În 2019 a apărut volumul de critică literară „Copilăria. Reconstituiri literare după 1989”, nominalizat la Premiile Observator Cultural, secțiunea Critică /istorie/ teorie literară, iar în 2022 a publicat „Gene dominante”, povestiri, la Editura Humanitas, laureată a premiului „Observator Lyceum”, 2023.Anca Vieru este absolventă de politehnică și are un master în comunicare. A publicat în volumele colective „Moș Crăciun & co.” (Editura Art, 2013) și „Ficțiuni reale” (Editura Humanitas, 2013), proiect inițiat de Florin Piersic jr. În anul 2015 i-a apărut la Editura Polirom volumul de proză scurtă „Felii de lămâie”, nominalizat la premiile revistei Observator cultural și reeditat în 2018, în colecția Top10+. A mai publicat, tot la Editura Polirom, romanul „Spulberatic” (2018), volumul de proză scurtă „Fără poză de profil” (2022), nominalizat la Premiile Sofia Nădejde, și biografia romanțată „Pallady. Ulise legat de catarg” (2023). I-au apărut povestiri și fragmente de roman în revistele iocan și Familia.Lorina Bălteanu (n. 21 decembrie 1960, satul Peciște, raionul Rezina, Republica Moldova), poetă, prozatoare. Licenţiată a Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova (URSS) și a Universității din Dijon (Franța). Metodist la Clubul Uniunii Scriitorilor din Moldova; redactor la revistele „Orizont” și „Sud-Est Cultural”. Între 1992 și 1998, director al Fundației Soros Moldova; din 1998, director al trustului de presă Medialog. Stabilită din 2000 la Paris, se lansează în design de interior și creează propria marcă de bijuterii. Volume de poezie: „Obstacolul sticlei”, Literatura artistică, Chișinău, 1984 (volum tradus în limba rusă: „Pregrada stekla”, Moscova, 1985); „Cioburi”, Hyperion, Chișinău, 1990; „Poeme de sticlă”, Chișinău, 1997. Primul roman: „Legată cu funia de pământ”, Cartier, Chișinău, 2023.Maria Ruxandra Burcescu (n.1989, Giurgiu) a urmat cursurile facultății de Comunicare și Relații Publice în cadrul SNSPA. În 2016, a început colaborarea cu Republica.ro iar, ulterior, au urmat colaborări cu mai multe publicații printre care „Liternet” și „Dilema Veche”. În 2017, a obținut un premiu la Gala Superscrieri, secțiunea articol de opinie, iar în 2018 a fost nominalizată la Premiile de Presă Europene. Tot în 2018, a câștigat o bursă de mentorat cu Marius Chivu și Florin Iaru în cadrul programului „Prima Carte” al Fundației Friends for Friends. În 2021 a publicat o proză scurtă în antologia Kiwi – Sosiri/Plecări. În 2022 a debutat cu romanul „Instabil”, nominalizat la Premiile Observator Cultural și Premiile Sofia Nădejde, iar în 2023 a publicat proză scurtă în antologiile „Kiwi – Trecuturi”, coordonată de Marius Chivu și „Retroversiuni”, coordonată de Cristina Ispas. A obținut una dintre Bursele de Creație Literară ale Fundației Cărturești pentru al doilea roman care este în lucru în prezent.Lavinica Mitu (n.1980, Slatina) a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A publicat proză scurtă în Revista „Iocan”, pe platforma de flash fiction Laconic și pe revistadepovestiri.ro. Una dintre aceste povestiri, „Toți cerceii din Vamă”, a fost aleasă de regizorul Radu Afrim pentru a face parte din proiectul „Seaside Stories”, care se joacă în prezent pe scena Teatrului de Stat Constanța și care a primit în cadrul Galei UNITER premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2022. „Bărbatul fără cap” este cartea sa de debut și a fost nominalizată la categoria Proză Debut a Premiilor Sofia Nădejde, ediția a V-a, 2022.Simona Popescu este poetă, prozatoare și eseistă. În 2021 a publicat primul volum din seria „Opera poetică” (Editura Rocart), în care sunt incluse cărțile ei de poezie apărute în anii ’90 („Xilofonul și alte poeme”, „Juventus”, „Noapte sau zi”), și „Cartea plantelor și animalelor” (Editura Nemira). În 1997 a apărut romanul „Exuvii”, ajuns între timp la ediția a 7-a (2018) și tradusă în mai multe limbi străine. A fost apropiată de Gellu Naum, despre care a scris două cărţi de critificţiune („Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum”, 2000; „Clava. Critificţiune cu Gellu Naum”, 2004). Ține, pe lângă cursuri de istorie a literaturii române, și cursuri de creative writing la Facultatea de Litere din București. A coordonat romanul colectiv „Rubik” (Editura Polirom, 2008), cu participarea a 28 de tineri scriitori, studenți. În 2022, regizorul Radu Afrim a pus în scenă un spectacol, Ierbar, inspirat de „Cartea plantelor și animalelor”.

Recenzii

Spectacolul lui Radu Afrim e un amplu poem al momentelor ratate, al existențelor secționate, al disparițiilor de tot felul, al hăurilor care se cască tot mai neliniștitor, al vieților mici și al suferințelor bine pitite, dar nicicând vindecate, al singurătăților, al eșecurilor. Dar e în exact aceeași măsură cartografierea convulsiei cărnii și a dorinței, a dansului macabru și ridicol al instinctelor, al hohotului tâmp, dogit, ce ne împinge în coregrafia unei viețuiri larvare, o analiză în tușe groase a egoismului, a bigotismului, a micimii, a măruntaielor colcăitoare, a indiferenței. Spectacolul lui Afrim e un uriaș elogiu adus vieții, înălțat printre hohote de râs și decupaje caricaturale, coborând în bolgiile sufletului omenesc, cu ecouri din Ecleziast (aproape că nu e scenă în care din fundal să nu răsune sau să nu se lipească pe retină imagini ale acelui vanitas vanitatum et omnia vanitas), dar cu o infinită înțelegere pentru slăbiciunea, pentru inocența ultragiată, pentru vulnerabilitatea, pentru singurătatea, pentru căderile, pentru eșecul și înstrăinarea ce brăzdează viețile tuturor acestor oameni. Oameni vii, oameni adevărați, schilodiți de pofte și de dezamăgiri, nu personaje cărora le dai pentru un timp consistență.Bucățile de text preluate din Ștefania Mihalache (Pipote și căpșuni), Anca Vieru (De-o parte tu), Lorina Bălteanu (Dealul meu n-are vârf, Firea lui Cuza se mărită, În grădina devastată), Ruxandra Burcescu (Goldenii Gândului), Lavinica Mitu (Ultimul tată), Simona Popescu (Îmi amintesc) sunt recuperate într-o amplă și dureroasă poveste despre om, spusă în registre diferite, care se întretaie și își răspund, care nu alunecă niciun moment într-o singură direcție, ci spun polifonic ceea ce suntem, devoalând toate nuanțele a ceea ce facem și a ceea ce ajungem să ne facem. Așadar, o poveste despre om, despre timp și despre fragilitate. (Alecart)
Nimic mai frumos decât faptul că lucrurile, gândurile, senzaţiile dispar, dar nu cu totul, putând fi uneori recuperate sub forma amintirilor care nu sunt doar despre trecut, ci şi despre „mai mult ca prezent” şi viitor. Toate acestea într-un spectacol copleşitor, vibrant, dens, pe scena de la Cub. Dincolo de faptul că Antologia dispariţiei e un spectacol solicitant deopotrivă pentru actori şi spectatori, este imersiv, imaginile scenice înghit actorii, iar lumea spectacolului invadează şi răstoarnă universul personal al spectatorilor. Este inevitabil despre noi, cei ce existăm doar atunci când ne regăsim în amintirea conferită de o fotografie ori în memoria celorlalţi. (Ziarul de Iași)
Un spectacol bun, puternic, cu scenografie percutantă și o claviatură complexă a emoțiilor, de la umorul grotesc și râsul cu lacrimi la vertijul poetic și metafizic al trecerii timpului, pornind de la textele unor scriitoare române: Lorina Bălteanu, Ștefania Mihalache, Lavinica Mitu, Anca Vieru, Ruxandra Burcescu și Simona Popescu. O distribuție echilibrată, în care, alături de greii naționalului, în formă excelentă, sunt puși în valoare tinerii actori (Mălina Lazăr este o descoperire pentru mine): Ada Lupu, Pușa Darie, Ionuț Cornilă, Livia Iorga, Diana Roman, Mălina Lazăr, Horia Veriveș, Daniel Busuioc, Răzvan Conțu, Andrei Grigore Sava, Cosmin Maxim, Dumitru Năstrușnicu, Georgeta Burdujan, Diana Vieru, Octavian Păun, Luca Gumeni, Anamaria Rusu, Andreea Stratulă, Marian Stavarachi, Ioana Aciobăniței. Salut cu entuziasm ceea ce pare a fi un proiect de regizor, montarea unei serii de spectacole pornind de la textele tinerilor scriitori români.
E multă emoție adunată în Antologia dispariției, o porți involuntar cu tine și după aplauzele finale. Spectacolul e o avalanșă de simboluri, un puzzle de momente intense, de amărăciuni traduse în colecții de imagini care au, în rărunchii lor, o încărcătură cathartică. Cu toții am fost pă¬răsiți, părăsim și, cândva, ne vom întoarce în materialitatea pământului care acoperă la modul concret suprafața de joc. Căci ce altceva e viața dacă nu un traseu cu început și sfârșit? (Suplimentul de Cultură)
Împletind poezia cu notele de grotesc, filonul tragic cu tușele de umor, plastica mișcărilor cu neclintirea, replica rostită cu cea cântată, cu forță de transfigurare scenică, actorii construiesc, în partiturile ofertante, interpretări remarcabile – Ada Lupu (Floarea de hârtie, A doua înflorire a nalbei mari), Pușa Darie (De-o parte tu, Pipote și căpșuni), Ionuț Cornilă (Goldenii Gândului), Livia Iorga (De-o parte tu), Diana Roman (Goldenii Gândului), Mălina Lazăr (Pipote și căpșuni, Goldenii Gândului), Daniel Busuioc (Ultimul tată, Firea lui Cuza se mărită), Georgeta Burdujan (Ultimul tată), Diana Vieru (Firea lui Cuza se mărită), Horia Veriveș (Firea lui Cuza se mărită), Dumitru Năstrușnicu (Firea lui Cuza se mărită), Cosmin Maxim (Goldenii Gândului), Răzvan Conțu (În grădina devastată). În roluri mai mici, dar bine realizate apar – Andreea Stratulă, Andrei Grigore Sava, Octavian Păun, Luca Gumeni, Anamaria Rusu, Marian Stavarachi, Ioana Aciobăniței. […] Inventivitatea teatrală, caracteristică lui Radu Afrim, își găsește corespondentul în trupa naționalului ieșean, cu care a realizat, inclusiv de acestă dată, memorabile construcții scenice. (LiterNet.ro)
Radu Afrim reușește în „Antologia dispariției”, noua sa premieră de la Teatrul Național din Iași, să ne plimbe prin viață ca printr-o galerie de tablouri vii pe care noi înșine le-am pictat cu ce am avut la îndemână. Capodopera ratării, capodopera vieții mărunte sunt și ele acolo. Și de această dată, cu aceeași meticulozitate, cu același lirism și cu aceeași atenție la detaliul care declanșează zvâcnetul unei amintiri, Radu Afrim a construit la Iași, bucată cu bucată, un spectacol greu de uitat. (Teatrul azi)

Mai multe spectacole

Premieră:

Sala Studio "Teofil Vâlcu"

Maria Răducanu - concert
Premieră:

Sala Teatru Cub

Eu sunt propria mea soție - Teatrul Mic

de Doug Wright

Durata: 1h 50 min. (fără pauză)

Regie: Teodora Petre

Trei premii UNITER pentru spectacolul Teatru Național Iași, "Antologia dispariției", în regia lui Radu Afrim.