Când lumea se oprește

„Când lumea se oprește este una dintre primele mele încercări dramaturgice, un text scris pornind de la o întâmplare reală. Acest scenariu a însemnat pentru mine și un soi de exercițiu, un «ce-ar fi dac-ar fi ?» imaginat pe marginea unei situații limită. M-a interesat să deslușesc reacțiile instictive ale unui personaj care se trezește brusc în mijlocul celui mai negru coșmar al său, felul în care se raportează la vechea existență și modul în care se detașează de amorțeala unei vieți banale, însă, din păcate, prea târziu. Sau nu? Întrebările la care incită un text mi se par net mai ofertante decât răspunsurile gata conturate încă de la prima lectură.Totodată, căutările mele s-au concentrat în jurul ideii de vină, sentiment ce se cuibărește în ființa personajului, acaparându-i prezentul. Angoasa se insinuează în orice acțiune a sa, blocându-l într-o stare de imponderabilitate. Întoarcerea la «normalitatea» anterioară este imposibilă, iar creionarea unei noi deveniri pare utopică. Și totuși, ființa se încăpățânează să reziste, să respire, să trăiască. Dacă nu pentru sine, atunci pentru cea care-i este mereu alături.”